Anunturi vanzari produse agroalimentare
agrofitotehniaapiculturaarbusti fructiferiaviculturafloriculturalegumiculturamoluscoculturapisciculturaplante ornamentalepomiculturasericiculturasilviculturaviticulturazootehniaproduse traditionale

Pătlagina: Proprietăţi

Pătlagina (Plantago lanceolata), fam. Plantaginaceae, numită și: iarba tăieturii, limba oii, limbariţă, minciună.

Pătlagina: Aria de răspândire

Este o specie de origine euroasiatică, dar răspândită actuaimente în flora spontană dn toate continentele. În ţara noastră crește spontan în toate zonele, de la șes și până în zona montană. Cu toată această mare răspândire, dat fiind folosirea pe scară larga a ierbicidelor, s-a impus preluarea în cultură a acestei specii.

Pătlagina: Descrierea botanică a plantei

Specie ierboasă, perenă care formează în sol un rizom scurt și gros pe care se dispune în rozetă 10-20 frunze lanceolate. Frunzele sunt lungi de 15-20 cm și late de 3,5-4,5 cm, au marginea întreagă sau ușor zimţată și 4-5 nervuri longitudinale, aproape paralele. Peţiolul este pubescent. Din mijlocul rozetei de frunze pornesc tulpinile florifere, care nu au frunze, sunt cilindrice, brăzdate cu șanţuri longitudinale și o înălţime de 40-80 cm. Florile mici, sunt grupate într-un spic dens, cilindric. Caliciul are patru sepale concrescute la bază iar corola este tubulară, de culoare brună. Cele patru stamine au filamentele alb-gălbui. Fructul este o capsulă ovoidă cu două seminţe brun-închis. Inflorește în perioada mai - iunie.

Pătlagina: Descrierea materiei prime

Se recoltează frunzele - Folium Plantaginis lanceolatae - care nu au miros iar gustul este acrișor-amărui. În ţara noastră se mai găsesc încă două specii: P. major, care are frunze ovale, întregi sau slab dinţate, nepăroase și P. media, cu frunze eliptice sau lat-eliptice și păroase pe ambele feţe. Toate aceste plante au aceleași însușiri și, de aceea, nu se consideră amestec. Totuși există posibilitatea confundării la recoltare cu specia Alisma plantago-aquatica (limbariţa sau pătlagina de baltă), care crește în locuri cu umiditate excesivă, are nervaţiunea frunzelor penată, peţiol cilindric și spongios la interior și cu Digitalis lanata, care are frunze sesile și nervaţiune penată și peri numai pe marginea acestora.

Pătlagina: Compoziţia chimică a meteriei prime

Frunzele conţin mucilagii, tanin, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substanţe proteice, carotenoizi, vitamine (A, C, K), substanţe antibiotice și altele.


Sursa: Sănătatea Carpaţilor (Farmacia din cămară) de dr. ing. Emil Păun

Vizualizari: 3029 - Data: 24-01-2017 18:16:38